John Gray / The New Satesman Într-un discurs adresat politicienilor republicani la clubul său de golf Trump National Doral Miami, pe 9 martie, în a zecea zi a războiului, Donald Trump a descris intervenția militară americană în Iran drept „o mică excursie”. Întrebat la o conferință de presă la complex, mai târziu în acea zi, dacă a fost o excursie sau un război, el a răspuns că a fost ambele: „O excursie care ne va ține departe de un război”. El a continuat declarând că operațiunea a fost „foarte mult înainte de termen” și se va încheia „foarte curând”.
Excursia lui Trump s-a dovedit a fi un marș spre dezastru. „Operațiunea sa majoră de luptă” a trecut de la scopul de a bloca Iranul să obțină o capacitate nucleară care se presupunea că a fost „distrusă” în iunie anul trecut la deblocarea Strâmtorii Hormuz și restabilirea situației care exista înainte de începerea operațiunii. Oricare ar fi obiectivul, status quo-ul de dinainte de război este irecuperabil. Redeschiderea strâmtorii pentru transportul maritim occidental prin forță militară ar putea duce la pierderi americane mari și ar însemna că strâmtoarea ar reveni sub controlul iranian imediat ce forțele americane ar pleca.
Trump nu poate declara victoria și pleca fără a preda Iranului conducta vitală de transport maritim. Chiar dacă un plan de încetare a focului care să redeschidă strâmtoarea, de tipul celui apărut din Pakistan pe 6 aprilie, ar fi fost convenit și implementat, Teheranul ar fi avut (și încă are) avantajul. Cu capacitatea sa dovedită de a face ravagii în economia mondială, o dictatură militaro-teocratică bombardată a început destrămarea finală a puterii imperiale americane.
mai mult la :
newstatesman.com/international-politics/geopolitics/2026/04/the-end-of-the-american-empire
